îți las 3 minute să-mi părăsești blogul. 

miercuri, 17 iunie 2009

Haos

Merg. Pasesc pe pavajul incins al unui parc. Undeva in Ploiesti. Est. E cald. Foarte cald. Stau cu baietii. Ora 17. Claxoane. Urlete. Sirene. Se aud pana si cojile de seminte cum lovesc solul. Pana si flegmele camarazilor mei se fac auzite ca intr-un ecou. Ajungem undeva prin centru. O zona intunecata. Trec cateva fete ce intorc priviri. E umbra, si totusi a-si vrea sa fiu cu o tipa in acest moment. Fiecare are prietena. Pacat ca mi-am promis ca nu am nevoie de una. Pacat ca mi-am promis ca nu am avut nevoie de una. Si totusi... Totusi e un pacat. Prefer sa imi tin in continuare apa sfintita in sticla de Garrone. Dragostea ma face sa imi pierd mintile. Nu e de mine. Stiloul meu a tinut mai mult decat toate relatiile. Si totusi, daca m-as indragosit iar... Va fi un haos. E in regula. Sunt obisnuit cu situatiile neasteptate. Totul e un cliseu. Totul va deveni haos cat de curand. Toate astea intr-un paradis acerb.
Ploiesti. (inca e haos.)

3 comentarii:

  1. Pfff e un lucru destul de mare daca ai vrea sa faci acest lucru. Eu nu pot sa zis ca sunt profesionista , dar am citit multe piese de teatru si am vazut multe spectacole dupa anumite piese , care au fost puse in scena. O piesa trebuie sa fie generata de ceva ( ex: Camil Petrecu - opere generate de revolta ) sau nu stiu , alt lucru tot ce zici trebuie sa-i puna in valoare pe actori , adica ca contina sentimente accesibile lor pe care sa poata sa le domine cu usurinta , sunt multe lucruri. Dar se mai poate pune in scena , un scenariu improvizat , adica poate fi inspirat de undeva dar cel mai mult personalizat. Mai mult la tine am vazut monologuri , iar din monologuri nu poti crea un scenariu , trebuie persoane care iau parte la actiuni si interactioneaza. Si inca ceva alegeti o tema. Hai ca e un inceput ... scri frumos.

    RăspundețiȘtergere
  2. scuze pentru greselile de ortografie imi este putin somn si nu ma pot concentra bine :))

    RăspundețiȘtergere