După front

-Au venit tancurile sovietice generale! Ce facem?

-N-avem ce să facem, ne aruncăm în luptă, ne zbatem, și murim pentru patrie. Fiindcă d-aia sunteți bărbați. Fiindcă tu d-aia ești bărbat! Măta te-a făcut să te țină la tâță toată viața, chiar dacă taică-tu era un alcoolic și nu îi asigura nimic. Dar uite că ai ajuns aici. Departe de măta, fractu și sorta. Vei fi victima rușilor, vei fi cadavrul națiunii, vei lupta, fiindcă ai sânge, vei gândi, fiindcă trebuie să o faci și pe asta, vei iubi, fiindcă deja supraviețuiești, și vei fi credincios că încă nu s-a tras un foc. Mă vei urî pe mine toată viața că-ți spun astea. Dezbracă-te, și fugi. Dacă asta vrei. Împușcă-te singur dacă vrei. Și vei muri ca un idiot, și trupul îți va fi uitat aici, departe de Zurich. De țâta lu măta și de coniacul lui tactu. Departe de curva de sorta și imbecilul de fractu. Plomba mătii de țăran. Treci în tranșeu și spune-le la idioții ăștia ce simți tu și trezește-i la realitate. Că nu avem venit aici 200 de oameni ca să ne pișăm pe noi de la 60-70 de tancuri. Tu știi că ăia sunt căcați pe ei? spune! știi? Nu au pic de curaj, și nici pic de rușine. Au numai pișat în toată turela aia, că vin tocmai de la Moscova. Și noi? Mâncăm pateuri și ne respectăm cu fasole câteodată, și n-avem pic de bărbăție în noi. Treci în razia mătii și convinge-i pe ăștia să treacă la luptă, imbecilule.