îți las 3 minute să-mi părăsești blogul. 

vineri, 24 iulie 2009

Fiecare cu povestea lui.

Fiecare are o poveste de spus. Fiecare are in gand un nume pe care il rosteste in soapta in fiecare seara. Si cu toate astea...
Parca a-si fi intrat in pamant. Eram 3 la o masa. Laura vorbea... o ascultam cu amandoua urechile. Apoi ridicam privirea din josul pardoselii, o priveam, si parca visa ceea ce spunea... parca tot ce zicea prindea viata. Tipic. Ma uitam discret la Patricia, cand ea se uita la Laura. Apoi coboram privirea. Parca nu vroiam sa ma vada. Parca...
Nu stiu.

Mihai. Mai am multe de spus.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu