Mi-am rupt firul epic într-o căzătură în cot ce doar mi-a rupt nasul. Am mers până la primul centru de prim-ajutor și am fost dat afară pe motiv ca mi-a dat barba. Am aruncat privirile privirilor ce priveau spre mine și mi-am spus că... oh, căcat. iar e ceața aia pe care nu o pot descrie și numai eu o pot vedea. ceața-mi apare dimineața și noapte târziu. nu e suficient să mă frec la ochi, probabil că tu d-asta o faci așa des în speranța să-ți răsune în cap vama veche sau travka și nu zgomote cum ar fi un ”iiiiiiii” venit poate de la ”infinit” . Hai să ascultăm tobele melodiei și să ne lăsăm duși de val, fie că e dimineață cu cafea sau fără, noapte, după amiază, frig sau ceață.
9 comentarii:
:)
foarte dragut blog.si fotografiile cu tine,la fel :)
travka doar
Putina futere de minti grava in urma lecturarii acestor randuri.
total nonsens, ii ca si cand ai relata o portiune intunecata si obscura dintr-un vis psihedelic
:) Pai, atunci hai sa ascultam tobele....
chiar crezi?*.*mi se pare foarte interesant...poate ca atunci cind ne tiuie urechile auzim defapt cum face infinitul cind trece pe linga noi.o sa-mi deschid urechile.
nonsens? Ah, și eu credeam că îmi iese ceva. :)
A naibii ceata...
Trimiteţi un comentariu