Îmrăcați în costume scumpe
îmbarcați în avioane particulare
când românii nu au ce pune-n rezervoare
în reflectoare decât haine second hand
de vânzare
câștigătorii la loto
devin curve penale
și n-are sens să gândim așa,
în reflectoare ar trebui să fie valoare
ne închinăm la restul de la vânzătoare
dozatoare și avioane fără piloți
fiindc-aceștia au uitat să-și tragă pe ei chiloți
dar au cască și costume speciale
când conduc supersonice particulare
și văd oamenii de sus
când urcă și coboară munți și se sperie
de animale gen urs
care trebuie înfruntat
fără un pistol bin-aranjat,
pumnii-mitralierele noastre
sparg geamuri când vin rezultate proaste.
centru, ora 12:19
24 comentarii:
WOWWW esti tare ma :D
genial:)
Bună Mihai.
Să încep prin a spune că-ți urmăresc blogul încă de pe la începuturile lui?Da,și recunosc,deși nu cred că este tocmai potrivit,mă hrănesc cu posturile tale.Chiar uneori se întâmplă să mă regăsesc în câte-o bucățică din ceea ce tu scrii.Tot ce este aici,pentru mine înseamnă profundul,sau viața trăită din plin.Fiecare secundă simțită prin fiecare nerv.Asta sună a exagerare,dar nu.Imediat ce am descoperit că depind din a citi și că am posibilitatea să citesc simțirile altora,respectiv ale tale,am zis “tipul ăsta trebuie să mă învețe să trăiesc”.și am așteptat,gândindu-mă că aș putea să îți mărturisesc asta când voi fi sigură de ceea ce gândesc.Te rog,nu înțelege că sunt o tipă disperată de atenție,sau că încerc defapt să mă bag în seamă ori că urmăresc altceva.Nu sunt genul,în plus,fix de acești oameni încerc eu să "mă ascund".Singurul meu interes este acela de a discuta puțin cu cineva care este om ce simte.Să spun ceva despre mine?Sunt situată într-o lume total paralelă cu ceea ce numesc eu “adevărat” și ideea asta mă cam sugrumă,ca să zic asa,căci emotivitatea mea și viziunile mele îmi cam provoacă probleme în a conviețui cu specimene “înafara rasei mele”.Câteodată mă întreb “Ce naiba caut eu printre ei?”,căci nu-mi găsesc locul nicăieri.îmi cer scuze dacă te deranjează solicitarea,îmi cer scuze dacă sunt cam prea directă.Am preferat să rămân anonimă deocamdată,căci nici măcar nu știu la ce reacție să mă aștept.cât despre părerea mea despre acest blog,cred că ți-ai dat seama deja.Mulțumesc.Cu cele mai sincere gânduri,eu.
Bună și ție :). Gânduri și chestii d-astea cu situatul pe o altă lume am mai auzit-o, și de la alții, e doar normal, probabil e vârsta (nu te cunosc, nu știu câți ani ai), dar mă bucur că măcar acum, cineva, adică tu, apreciază atât de profund lucrurile scrise pe blog, adică. sunt genul de persoană care nu așteaptă, dar era necesar acum cineva să-mi zica o fixație. Mă bucur că te hrănești din posturile mele, asta mi-am și spus, să hrănesc pe cineva cu posturile mele, să declin și să înviu. Am și eu problema asta cu negăsitul locului, dar o pun doar în seama vârstei, aproape 17, waw, 17. nici nu-mi vine să cred că am ajuns să rostesc 17... 17 era decât școala generală unde am învățat. și atât.
Bun, mi-ar place să te cunosc, te respect ptr. ce mi-ai zis și mai ales ptr. că mai există cineva care scrie cu diacritice. Rămâi anonim cât timp vrei, nu mă deranjează, putem vorbi astfel, putem să vorbim cum vrei tu, doar spune-mi o problemă și voi încerca să o eliminăm. dacă sunt trecut prin ea, da, se va elimina repede cu siguranță, dacă însă nu am trăit-o, va trebui să muncim ceva mai greu. Vreau ca fiecare să se regăsească măcar într-un rând din ceea ce scriu, ptr. că nu scriu de dragul nimănui, ci ptr. mine, dar e nevoia de descărcare și am ales blogul.
Vreau să te descri în 3 cuvinte și să-mi zici inițiala orașului de unde ești.
Mihai.
Sunt două lumii diferite.exact cum ai spus si tu ..cei cu avioane particulare ..etc.. si cei care-si cumpără haine sh....asa este si este tragic .ca am uitata cine suntem ,dar cum vrei tu schimbăm ceva? greseala noastră este ca ne-am nascut aicii in tara asta de ..... sunt multe de spus si cine sa ne asculte? cei cu avioane particulare te privesc de sus si au uitat sa mai coboare printre noi muritorii de rind ...
Tot eu cea dinainte sunt :) O să mă prezint "M" ca să nu se facă confuzii.Mulțumesc pentru răspuns,mulțumesc pentru înțelegere.Da,am omis să precizez vârsta.15,da 15 ani.Uite câteva lucruri despre mine:după cum am mai spus sunt emotivă (și consider asta într-o oarecare măsură,ca fiind o problemă ),sunt genul de persoană care să analizeze oamenii și caracterul fiecăruia ( asta face parte din mine ),și în funcție de asta îi găsesc pe cei cu care îmi doresc să am vreo legătură.în trecutul apropiat,am luat destule "plase" cu încrederea în anumiți “prieteni”,iar de atunci nu mai spun orice,oricui.Unii spun că sunt baiețoasă ( deși nu este așa ),doar pentru că port bocanci și pantaloni largi,și pentru că mă înțeleg mai bine cu băieții,decât cu fetele care nu știu decât să critice pe fiecare-n parte, ori cum să facă să mai vorbească pe cineva pe la spate ( răspânditul bârfelor ).Este o singura tipă,de care chiar nu mă plâng.încă ceva.Scriu proză și uneori poezie.și mă regăsesc în a scrie și în a citi.Am avut blog,dar l-am șters,căci nu se învârtea decât prin fața oamenilor care nu înțelegeau defapt,ce am simțit când am scris,sau ce îmi doream să transmit prin ceea ce scriam.Am decis de curând,să fac un nou blog,cu o oarecare schimbare.Orașul pe străzile căruia îmi duc existenta este un oraș mic,împânzit de tot felul de oameni:de la bătrâne care analizează fără să se sfiască adolescenții,presupunând existenta unor secte;de la copilași care se axează pe manele încă de la o vârstă “mult prea fragedă” și până la vreo fătucă care funcționează doar cu pile.Oameni care îi numesc hippie,emo sau sataniști pe cei normali.Cam așa este în Târgu-Jiu,și uite că mi-am și numit orașul.dacă nu te superi,îmi poți spune ceva despre viața ta?Mă intrigă și mă fascinează felul în care tu îți trăiești viața.Poate că mă voi prezenta și eu în curând și voi înlătura profilul de "anonim".încă ceva,probabil că voi răspunde abia week-end-ul viitor ( săptămâna asta mă va solicita prea mult).(încă odată,mulțumesc foarte mult pentru faptul că înțelegi.) :)
”M” - îmi pare bine :). Nu trebuie să-mi mulțumești că te înțeleg. Îți propun ceva. Oamenii nu-și mai trimit scrisori, hai să o facem noi. Nu vreau să depind de internet. Dacă am o poveste de viață am de gând să o scriu pe o hârtie și nu să o tastez. Lasă-mi datele tale de contact, adresă, cod poștal (dacă vrei, și promit că vom vorbi prin scrisori). Nu-mi place să îmi spun public of-urile sau întâmplări din viață... sau dacă nu vrei să-ți fie datele publice (Eu oricum le șterg imediat ce le copiez) îți las nr. meu de tel și dai un mesaj. Nu vreau să depind de internet, repet, nu și nu nu nu. Într-o scrisoare aș scrie mult mai multe, pentru că aș trăi mai intens amintirile și poveștile, dacă ar fi să le spun.
îmi răspunzi când poți.
Mihai.
Știi ce?Mai bine renunț la anonimat.M este defapt,Maria.și acesta este așa-zis-ul blog despre care vorbeam.Deci,bună Mihai :)
Deci bună Maria. Mâine trimit o scrisoare, dacă am timp, trebuie să mă interesez de timbru și bla bla...
sterge adresa fetei ...te rog - noteaz-o si apoi sterge-o
gata. am șters.
te sustin si te admir ...din umbră. esti sursa mea de inspiratie si sensul vietii mele .si trăiesc prin tine ....tu stii mai multe ,si stii cine sunt,...mihai ai tot sprijinul meu .te respect pentru tot ce ai realizat ,plecind de la un indemn de-al meu ,chiar nu credeam ca poti ajunge asa departe ....si ai reusit ,BRAVO....numai ca in viata mai sunt si criticii.... mai sunt si spectatori, care abia asteaptă sa gresesti cu ceva ...eu stiu că tu nu ai gresit si vei continua cu capul sus ...deci bafta pe mai departe ,..te voi urmării in scrieri ..
Aici Maria.Voi aștepta scrisoarea,Mihai.Poate mai vorbim între timp.Noapte bună.
sa-ti spun din nou ca esti genial ar fi cam deplasat. in schimb iti spun ca scrii crudul adevar , poate pentru unii greu de acceptat , poate altii nu vor sa il accepte , iar altii doar se multumesc cu faptul ca stiu ce e lumea asta cu adevarat. si da ma...17. cand au trecut anii asti?
oricum , ai grija de tine , mai scrie , si ne vedem la scoala >:D<
hmmm, le zici bine :)
scrisori, asa? :))
de unde sti tu ca in 2012 tot impreuna o sa fim? de ce esti sigur de asta?
Ane, dacă citește altcineva care nu ne cunoaște o să zică despre noi 2 că suntem împreună :))). Nu, deci, am zis până în 2012 ptr. că el mi se pare un tip ok care ar trece peste orice și parcă a trecut peste o fază, pe care o știu și eu. Iar tu ești tipa care ești făcută să treci peste orice. Ce altceva mai mult vrei? :)) Ane... 2012 sfârșitul lumii, va fi singurul motiv ptr. care nu o să mai fi cu el, aici. dar acolo da. probabil undeva acolo. (să nu amintesc iar de ora de religie)
am uitaaaat sa ti mai zic aseara ceva.
un mic multumesc.
lucrurile mici sunt mai frumoase deobicei :).
noi doi la religie :
tu: cu ce e mai speciala icoana asta ca restul?!
eu:ca are o foaie in mana ce dracu mai vrei ?!
carla: papirus...
:)))
Da , honey , chiar ca ar crede ca suntem impreuna:)) Oricum , sa stii ca ai o impresie proasta despre mine , daca e sa fac ceva , renunt repede. mai ai pana sa ma cunosti.
oricum , mersi >:D< ne vedem la scoala maine =))
noapte buna
Bună asta :)
TRISTEȚE ..ALTCEVA CE SA SPUN ........
Scrisori...commenturile de la postarea asta sunt o poveste in sine.mi-ar placea sa-mi spun si eu cuiva povestea cu scrisori dar mi-e teama ca nu te cunosc si nu ma cunosti.eu il cunosc doar pe baiatul din rindurile de mai sus.iar tu nu stiu...dar sa scrii...scrisori..adevarate...in romina,nu in engleza cum am scris eu:x..ah,dulce melancolie...pot sa-mi las si eu datele?;;):))
eu nu am nimic împotrivă.
Trimiteţi un comentariu