... trecerile de pietoni se tot aglomerau, și se tot aglomerau...dar timpul s-a schimbat mult de atunci, s-a ajuns la chitară și blugi. I-a tăiat pentru că așa îi stătea lui bine. Cu părul lung, prins într-o bentiță galbenă ori neagră. S-a despărțit de prietena lui, pentru că îi lua mult timp să se încheie la șireturi, iar pentru el timpul e cel mai important. Mai important decât ”voi toți”, după cum afirmă.
Îi place să vegheze noaptea la telefon, vorbind sau cântând la chitară. Nu prea fumează dar totuși fumează, gândește pe dos.
Fiecare pas făcut pe toc o făcea din ce în ce mai hidoasă, pe tipa cu care avea de gând să se ducă la cinematograf. Iar când a ajuns la casa de bilete a cerut 2, vânzătoarea uimită că el este neînsoțit, și după lungi discuții, nu i-a mai dat nici măcar un bilet. Tipa pe tocuri nu exista, dar avea o realitate a lui, iar asta îl demoraliza. Moldova ar fi trebui să fie aici în mintea lui. Vodka ar fi trebuit să fie dată gratis consumatorilor fideli. Se trezește, un adolescent, în lume unde toți vorbesc altă limbă. Prețul rătăcirii scrisorilor se vede și acum, a lăsat urme pe birou, de care numai el știe. Se așează în genunchi și mănâncă.
așa cum nu a mâncat nimeni niciodată. orice.
17 comentarii:
şi totuşi, cât există tipa pe tocuri?
cât există? asta e întrebarea? (nu o înțeleg)
cât de mult sau de puţin, sau unde există?
Atunci când calcă pe tocurile-i înalte,șoldurile i se deformează frumos și picioarele i se încordează.Pășește apăsat și zâmbește trufaș.Ar vrea sa-i sărute fruntea,dar pleacă înainte.El tot o vede frumoasă și nici acum nu reușește să-i prindă mâna și s-o țină strâns.
Voi adolescentii, aveti mereu cate o iubita imaginara, daca nu e aproape , atunci sigur e la distanta, dar o aveti, daca nu e femeia, atunci e vodka, daca nu e vodka atunci e tigara sau..orice alt viciu. Femeia pe tocuri este un viciu..
Îmi place imaginea, foarte expresivă. Şi-mi place şi ideea creării unui ideal, aici, tipa cu tocuri. Cred că fără astfel de episoade creatoare, realitatea ar fi mai greu de îndurat.
Imi place finalul. Foarte expresiv.
nu stiu daca sa zic ceva, dar transmite un sentiment perfect cunoscut mie, poate si altuia...
asta chiar mi-a amintit de cineva
care chiar cântă la chitară şi e un artist adevărat
ştiu sigur că fata pe tocuri încă există pentru el
şi vodka şi ţigările şi ketamina şi durerile lui şi toate cele
aşa cum n-a ştiut că şi eu am existat
am cunoscut aseara un tip care semana destul de tare cu tine. plete si gluga. mergea printre noi ca o fantoma, era strain de absolut tot, si totusi era acolo. ' a lasat urme, de care numai el stie'.
mi-am amintit acum de el, citindu-ti randurile.
damien rice- 9 crimes
:).
Ejti tu, nu-i asa?Baiatul acela...o fi personaju principal.Doar ca personajele principale intotdeauna reprezinta autorul :) parca te vad acolo.Desi nu te cunosc inca prea bine...Imi place postarea.Btw multumesc pt commenturi pe blogu meu.O sa mai postez ceva azi.:)
nu putem veni azi, are Claudiu o problemă
ne mai auzim pe mess, sper să ajungem cât de curând posibil.
greetings
şi dacă stau bine să mă gândesc nici eu n-aş fi putut astăzi, mă simt foarte, foarte rău.
tu cand ai de gand sa scoti o carte?
am intrat din greseala pe blogul tau...si din greseala am si citit asta...si mi'am dat seama ca si tu ai scris asta din greseala...desigur totul este o greseala
Trimiteţi un comentariu