îți las 3 minute să-mi părăsești blogul. 

marți, 19 octombrie 2010

19



       Da știu, știu sigur cum voi muri, voi da drumul la gazele aragazului în bucătărie și-mi invit un prieten la o țigare și cafea. Ne vom feri amândoi conștientul de ce poate gândi subconștientul.

               Momentan aștept ora 20.45. Să cadă florile și să plouă, atât aștept în noaptea asta. Iar ca idee, neinterpretabilă, vreau să spun că există 2 cercuri: cel în care mă învârt și cel pe care-l ocolesc. Dar pe cel pe care-l ocolesc, oricât de idiot aș fi, tot mă simt atras de el. Mă învârt fără să vreau în exteriorul cercului pe care l-am ocolit ieri. Mă voi învârti ceva timp de acum încolo. 

              Biblioteca m-a tâmpit. Ilogic, aștept să bag mâinile-ntr-o priză și să beau cafea cu paiul. Logic vorbind, nu mă aștept la nimic. 

               Ne îmbrăcăm în coperți transparente, roșii sau albastre, ne punem un fes în cap și ieșim în ploaie, urlăm, apoi ne-ntindem în pat, goi și înveliți până la brâu, așteptând unul de la altul povestea unui vis erotic.

                Am mâncat un piure și m-am mințit singur că avea și un cremvuști. Mi-am băgat mâna în buzunar, am scos telefonul și nici urmă de mesaj de la tine. Prezența ta sclipește doar pe display și în nopțile când mă uit în oglindă. 



9 comentarii:

  1. Atat de urat e sa sti cand si cum vei muri! Mi se pare ingrozitor! Prefer neasteptabilul, surprinzatorul, cadoul cel mare! Urasc planurile!

    p.s:cumva pe fundal e o melodie de la Stonebox?

    RăspundețiȘtergere
  2. "aștept să bag mâinile-ntr-o priză"
    "Am mâncat un piure și m-am mințit singur că avea și un cremvuști."
    me gusta

    RăspundețiȘtergere
  3. ciudat...seamana vocea atat de mult cu cea a solistului de la stonebox

    RăspundețiȘtergere
  4. Omule , esti genial .
    :)
    Si sincer acum , si mie mi-ar conveni sa pot muri asa cum vreau eu.
    Murim de .....vedem noi .

    RăspundețiȘtergere
  5. this time - e una din preferatele mele

    RăspundețiȘtergere
  6. sincer.ce apreciez eu cel mai mult la felul în care scrii e nonşalanţa cu care faci trecerea de la liric la realismul crud.

    te văd şi puţin naturalist, dar în situaţii mai sumbre.ai putea încerca să scrii despre morţi, cadavre şi treburi din astea "şocante".

    RăspundețiȘtergere
  7. cred că ţi-am mai zis asta.
    am un deja-vu citind comentariul meu de acum 1 minut.

    RăspundețiȘtergere