îți las 3 minute să-mi părăsești blogul. 

joi, 13 mai 2010

Garaj

La noapte ne vom iubi în garaj,

dar până atunci hai să umplem

cu flori tot apartamentul,

și să-ți pun pe șold,

din ce în ce mai jos,

iubirea mea, trasată-n schițe,

drept tatuaj.


Sunt doar un cerșetor de cafea

ce se crede detectiv

cu helancă neagră.

dar pe care o dau jos

seară de seară

când ne strângem în brațe,

în patul nostru de catifea.


Dar azi, mergem în garaj

să ne iubim printre fotolii aruncate

și doar ele să ne privească

o noapte-n treagă,

cum eu cad, și tot cad, 

în al tău al vieții anturaj. 




8 comentarii:

  1. Frumoasa poezia! am doar o singura observatie la ultimul vers
    "în al tău al vieții anturaj."
    mie nu-mi suna bine
    spor!

    RăspundețiȘtergere
  2. Inainte sa citesc comment-ul lui Mihai mi-am spus "ups, ultimul vers nu suna bine". Nu cred ca trebuie sa iei aceste remarci ca pe o ofensa la modul tau de a scrie. Socoteste ca mereu avem ceva de invatat din ceea ce facem si din ceea ce altii fac. Cat despre subiectul poeziei...e rebel, imi place. De cele mai multe ori ma regasesc in ceea ce simti, retraiesc momente in care imi doream sa fac lucruri asemanatoare cu ceea ce tu descri. La un moment dat vroiam sa scot o canapea pe bloc si sa privesc de acolo rasaritul; asteptam sa fiu tinuta in brate intr-o dimineata de vara in care se trezea cartierul la viata.

    RăspundețiȘtergere
  3. m-am indragostit de tema poeziei.:)...

    RăspundețiȘtergere
  4. Care e tema poeziei? Adica de cine te-ai indragostit?

    RăspundețiȘtergere
  5. e prea ludică să aibe o temă. sau nu e ludică...
    sau poate chiar are o temă.
    sau poate că ea nu are.

    nici eu nu știu. :)

    RăspundețiȘtergere