îți las 3 minute să-mi părăsești blogul. 

joi, 26 septembrie 2013

Cu dragoste


            Erau dimineți limpezi de primăvară, înviorătoare.
            Stam cuminte pe un scăunel, cu cotul pe genunchi și bărbia în palmă.
            Tata se spăla într-un lighean de tablă. Curat și pieptănat frumos, cu părul lins pe o sprânceană, se închina de trei ori și rar, spre răsărit, mișcând buzele în rugăciune pe care numai el o știa, își pupa inelul și aștepta să-i aducă mama cafeaua. Se așeza pe alt scăunel , lângă mine și sorbea din ceașca, țuguind buzele, atent să nu-l frigă licoarea neagră și ridicând mult, în cutele frunții, sprâncenele.
              Mă uitam la el, lung și îngânam, fără gând anume:  ”tata...”
              -Tu și ăl bătrân, doi câini – am să mă spânzur, să scap de voi.
               Glasul mamei rămăsese în mine, ca o presimțire.
               Tata era un om voinic, cu palmele mari și umerii lați. Purta, ca mine, cămașă cu flori și culori lipovenești, larg desfăcută la gât. Avea o figură obosită, osoasă. Sub fruntea mereu îngândurată, ochii căprui erau străini – ochi umezi de copil încovoiat de un gând robitor.
               Eram amândoi niște câini.
               Întrebam în mine:  ”de ce„ – fără răspuns...
               Tata pleca de acasă când fluiera la fabrică ”fără un sfert”, cu haina pe umăr și pasul rar, legănat.
               -Să vii sănătos – îngâna mama, rămasă la poartă.
               El dă din cap și se uita în pământ, oprit după câțiva pași.
               -Tu, dacă nu viu la prânz, mănâncă. Nu mai fi proastă și nu mai pune tot la inimă, că destul pun eu!
                Ofta, săltând haina pe umăr.
               -Mănâncă și lasă-mă pe mine – că eu...
               Mama fugea în curte, cu șorțul dus repede la ochi.
                Mergeam alături de tata, tăcut ca o umbră. Nu mă întreba nimic, nu aveam nimic să-i mărturisesc. Eram un câine cu pașii mici și repezi după stăpân.
              Mama îmi spusese că tata e lăcătuș-mecanic. Lucra la o mașină cu curele multe, în atelierul pentru industria petrolului.
               La poarta mare, sub firma uriașă pe care o măsurasem deseori, numărând pași egali între cei doi stâlpi susținători, mă opream cu mâinile la spate și inima mică.
             -Fabrica, piciule, e ca o moară ce sfărâmă inimile...
              Lucrătorii, unii numai în cămăși, alții cu haina svârlită pe un singur umăr, cum o purta și tata, dar toți cu figuri supte, veștede, îmbătrânite de timpuriu, intrau – pe sub firma ce le apăsa umerii – cu pasul rar, obosit și ochii nicăieri, azi ca ieri sau azi ca acum cinci ani.
            -În ziua când o să te văd muncind în atelier, alături de mine, o să mi se pară că-mi încep viața de la început, cu toate necazurile și dezgusturile, prin tine! O să fiu amărât în ziua aia blestemată – dacă n-o să mor până atunci.
              Tata se uita abia acum la mine, cu un surâs șters pe figură și mă mângâia, fără cuvânt, cu palma lui mare și aspră.
               Îmi venea să plâng.
               Aveam impresia, de câte ori plecam de lângă el și nu el de lângă mine, că n-am să-l mai văd. Îi căutam mâna, repede și i-o sărutam – cum sărutam, uneori, icoana.
              Mă întorceam acasă fugind, cu plânsul înfipt în gât ca un spin.
              Tata, rămas sub firma uriașă, flutura palme spre mine, zâmbea, ca la o despărțire din urmă...

                                                                                                            Maidanul cu dragoste

3 comentarii:

  1. ...super...da..a juns acolo unde trebuie ,e minunat sa mai citesc ceva scris de tine ...nu pot sa spun decit BRAVO...BRAVO...-continua,,mergi mai departe

    RăspundețiȘtergere
  2. mi-amintesc de sort,de cirese.ce au trecut anii si ce mic erai.acum esti matur.ai grija de persoana de langa tine,de jumatatea ta,iubiti-va frumos,respect-o si petrecetiva timpul impreuna.si eu am avut parte de multa iubire de la cel cu inel in deget,cercel in ureche si tatuaj.o iubire adevarata si frumoaa iti doresc si tie.eu sunt alaturi de tine intotdeauna

    RăspundețiȘtergere